O poveste...

Acu' douazeci de ani lucram ca taximetrist ca sa ma intretin. Cand am ajuns, la 2:30 AM , cladirea era acoperita in intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la o fereastra   de la parter...
In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca.

Citeste mai departe

	Voturi: 0
	Categorie: Pentru ce ne nastem...?!
	Comentarii: 0

Uneori ne dorim ceva de care doar subconstintul nostru este “constient”. Unele din aceste dorinte, daca s-ar implini, ne-ar face rau: fizic sau psihic sau… moral, ca tot vad ca morala este la mare cinste, dar “lipseste cu desavarsite”. Si apoi ma intreb: care morala? A bigotilor fundamentalisti care pun placerea masturbarii sau a sexului la stalpul infamiei (si daca ar putea, i-ar pune in foc direct pe cei ce le savarsesc), la fel cum odata eru puse vrajitoarele? A celor care ies din biserica, unde au fost miruiti pe frunte in timp ce isi faceau cruci largi, sa se vada “cat sunt de evlaviosi”  si intra direct in crasmele duhninde a bauturi contrafacute cu miros hoitar ca sa se “miruiasca”... Citeste mai departe

	Voturi: 1
	Categorie: vise
	Comentarii: 4

     Cineva se intreba pe un blog: Oare pestii se mira?

     Da, pestii se mira, dar nu se revolta. Nu se revolta la scurgerile reziduale ale societatii umane. Privesc, se mira si tac. Si daca n-ar tacea sau s-ar revolta, ce ar realiza? Tu, cititorule sau scriitorule, daca te revolti castigi ceva? Sau indrepti lucrurile? O sa spui ca partial da. Ma faci sa rad.

     Pestii se bucura totusi ca prin scurgerile aburinde de mirosuri pestilenţiale, emanate de "oceanul" omenirii, nu se scurge mizeria umana, inodora, incolora si imateriala, dar foarte toxica, otrava ce depaseste de mii de ori seva matragunei.